Diferența dintre IPv4 și IPv6

IP – Internet Protocol reprezintă un set de reguli care guvernează schimbul sau transmiterea de date între dispozitive aflate în rețele diferite. IP-ul are două funcții principale:

  1. Oferă o adresă.

Imaginați-vă cum ar fi ca fiecare cetățean de pe planetă să vină cu ideea lui separată legată de cum ar trebui trimis un pachet cuiva. Să fie idei de genul punerea în curie a adresei pentru securitate sporită sau livrarea de 6 obiecte identice pentru toată strada în speranța că va ajunge cu siguranță și la cine trebuie… Ei bine, poate ar fi idei bine intenționate, dar ar da naștere unor bătăi de cap imense care s-ar concluziona cu ineficiență. Internet Protocol scrie pe headerul pachetelor de date, similar adresei de corespondență aplicate pe o scrisoare sau un colet la poștă.

  1. Oferă o cale către destinație, o rută.

Internet Protocol selectează cea mai bună rută pentru transmisia de date astfel încât să fie evitate congestionările, traseele lente cauzate de fenomenul bottleneck. Această funcție este făcută în mod normal de routere și ca să vă dau un exemplu concret: să zicem că mașina cu colete poștale trebuie să ajungă de la Craiova la Timișoara. Ei bine, calea aleasă este Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timișoara, nu Craiova – București – Brașov – Timișoara care este de fapt mult mai lungă și inutilă.

IPv4 și IPv6

IPv4 ste prima versiune non experimentală a Internet Protocol, e veche de când lumea și în ultimii ani a primit foarte puține modificări. IPv4 a fost conceput pe la finalul anilor 1970 când a luat practic naștere era digitală, într-un moment în care smartphone-urile, tabletele, laptopurile, calculatoarele erau simple SF-uri și are destul de multe limitări. Pentru depășire acestor limitări, a apărut IPv6.

În primul rând, trebuie să știm că numărul de adrese unice IPv4 este limitat la 4 miliarde. Poate că pe hârtie este o sumă colosală, dar în realitate, nu sunt suficiente pentru toate dispozitivele de pe pământ iar fără o adresă unică, nu se poate garanta faptul că pachetele vor fi trimise către destinația corectă. IPv6 înlocuiește adresa de 32 de biți a IPv4 cu una de 128 de biți. Astfel, fiecare persoană de pe Terra poate avea miliarde de adrese unice IPv6.

În plus, cu IPv6, dispozitivele se pot configura singure, nu prea mai au nevoie de DHCP în ceea ce privește atribuirea adreselor de IP.  De asemenea, IPv6 permite inscripționarea unor headere mai lungi pe pachetele de date, lăsând astfel loc pentru viitoare personalizări.

Trecerea de la IPv4 la IPv6 – greoaie și nedorită

Dar cum am știut că procesoarele pe 64 de biți vor necesita mai multă memorie, am știut și că va fi o problemă cu adresele de IPv4, nu? De ce nu am făcut trecerea de la IPv4 la IPv6 în urmă cu 5 sau 10 ani? Ei bine, e vorba despre compatibilitate aici. Dacă vei încerca să accesezi un site cu adresă IPv6 de pe un calculator IPv4, nu va funcționa. Nu există compatibilitate între ele. Dar chiar și așa, în ziua de azi sunt foarte multe dispozitive capabile să folosească o adresă IPv6 și nimic nu se întâmplă. De ce?

Furnizorii de servicii de internet sunt de vină. Trecerea la echipamente care să suporte IPv6 sau care să suporte ambele protocoale este scumpă și nu oferă beneficii reale clienților. Așadar, de ce să se chinuie? De ce să se obosească să facă această trecere? E clar că nu se va face trecerea asta niciodată dacă cei care fac bani nu au nimic de câștigat din treaba asta.server room

Ai ceva de spus? Lasă un comentariu.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Citește articolul precedent:
green screen
Care este secretul unui Green Screen?

Green Screen, sau Ecranul Verde a început să fie din ce în ce mai la modă prin 2008 – 2009...

Închide